Vezi toate pozele
Home /
Drive Test /
Focus RS din parinti campioni
Focus RS din parinti campioni
Bogdan Pispiris - 29 Octombrie 2009
Experienta din domeniul curselor isi spune cuvantul, drept pentru care a doua generatie Focus RS nu este pentru cei cu inima slaba.
Interesant din start este faptul ca Ford nu a incercat nici de aceasta data sa dezvolte o versiune de strada a bolidului de WRC. In sprijinul acestei afirmatii vine lipsa tractiunii integrale, fara de care nu ne putem imagina un Ford Focus WRC. Masina arata de parca Ford a vrut sa se razbune pe toata tagma tunerilor, luandu-le practic painea de la gura, pentru ca arata ca si cum cel mai inversunat preparator a lucrat intens la ea. Si mai este si culoarea verde-electric, care parca striga: “Uita-te la mine!”.
Interiorul nu reuseste sa-mi smulga vreo exclamatie de uimire. Bordul este identic cu cel de la modelul ST, aceleasi ceasuri suplimentare montate pe bord, care includ si indicatorul pentru presiunea in turbina, in rest un bord de Focus normal. Ce nu seamana absolut deloc cu versiunile cuminti, si nici macar cu ST, sunt scaunele Recaro, asortate cu verdele de la exterior si cu sigla RS, pusa la vedere. Sustinerea laterala este foarte buna - si ma gandesc daca este intr-adevar nevoie de ele sau sunt doar pentru impresia artistica.
Inima de leu
Butonul “Ford power” trezeste la viata propulsorul cu cinci cilindri si cilindree de 2,5 litri, care la prima vedere pare o evolutie a celui de pe ST ce dezvolta 225 CP, dar inginerii de la Ford ne asigura ca nu este asa. Cei 305 CP nu sunt produsi printr-un procedeu gen “chip tuning”, deoarece s-a dorit un propulsor performant, dar si fiabil, drept pentru care au fost necesare mai multe interventii asupra motorului. Pentru prima plecare de pe loc mai in forta m-am pregatit sufleteste sa tin bine de volan, pentru cazul in care efectul “torque steer” ar fi prea puternic, desi Ford se lauda ca a izbutit sa-l elimine. Ei bine, acesta nu a fost eliminat complet de diferentialul tip “quaife”, dar efectul este de scurta durata, chiar la plecarea de pe loc, si de o intensitate care poate fi neglijata in majoritatea cazurilor. Schimbarea treptelor se face elegant si fara sa fie nevoie de un efort prea mare pentru actionarea pedalelor sau a schimbatorului, ceea ce il face pe Focus ST foarte usor de condus incet, daca un astfel de stil se impune. De apreciat!
Nu foarte potrivita pentru un astfel de automobil mi s-a parut pozitionarea cam joasa si prea departe de volan a schimbatorului de viteze, dar nimic nu-i perfect.
Sportiv complet
Suspensia este evident rigida si nici jantele de 19 inci ori anvelopele cu talon minuscul nu ajuta prea mult la confort. Dar senzatia de kart pe care o lasa pe viraje merita din plin orice sacrificiu - si realizez ca sustinerea laterala impresionanta a scaunelor nu e deloc de decor. La aceasta senzatie contribuie din plin si directia, care este precisa si foarte iute. Pana la urma, Ford Focus RS se dovedeste un sportiv desavarsit, al carui proprietar ar trebui sa-si concentreze toata atentia pe performante si tehnici de pilotaj, intrucat orice altceva, chiar si o privire pe computerul de bord la “consum mediu”, il va demoraliza.
Concluzie
Ford Focus RS da satisfactie iubitorilor de senzatii tari. Asta nu inseamna ca un RS este o bruta necivilizata, care trebuie strunita, pentru ca RS-ul se poate conduce si calm. Diferentialul fata autoblocant atenueaza lipsa tractiunii integrale, iar stabilitatea pe viraje te face sa apreciezi sustinerea laterala a scaunelor Recaro. Pentru un “banal” Ford Focus, performantele sunt incredibile.
Comentarii la acest articol (0)